S.C.IVCODENT SRLClinica Dentara si Radiologie Digitala: decembrie 2010

Optiunile indirecte de plombare: inlay-uri si onlay-uri

Inlay-urile şi onlay-urile sunt proceduri stomatologice utilizate de un număr redus de medici stomatologi. În anumite cazuri, inlay-urile şi onlay-urile sunt o alternativă conservatoare la coroanele dentare cu acoperire totală.

Cunoscute şi sub numele de plombe indirecte, inlay-urile şi onlay-urile oferă o soluţie reparatorie bine fixată, mai rezistentă şi cu durabilitate mai mare pentru cariile dentare sau problemele similare. Aceste restaurări sunt benefice atât din punct de vedere estetic cât şi funcţional.

Inlay-urile şi onlay-urile pot fi utilizate adesea în locul plombelor dentare tradiţionale pentru tratarea cariilor dentare sau a deteriorărilor structurale similare. În timp ce plombele dentare sunt turnate în locul respectiv din cavitatea bucală în cadrul unei vizite stomatologice, inlay-urile şi onlay-urile sunt fabricate indirect într-un laborator dentar înainte să fie ajustate şi lipite pe dintele deteriorat de către medicul stomatolog.

Procedura este denumită "inlay" atunci când materialul este lipit în centrul dintelui. Procedura se numeşte „onlay” atunci când întinderea deteriorării necesită includerea unuia sau a mai multor cuspizi (vârfuri) ai dintelui sau acoperirea totală a suprafeţei de ocluzie.

Inlay-uri şi onlay-uri: Beneficiile abordării conservatoare

Potrivire superioară

Inlay-urile şi onlay-urile oferă o pregătire conservatoare care menţine o suprafaţă cât mai mare de dinte sănătos. Acestea sunt o alegere excelentă dacă prezentaţi o cariere minimă spre moderată a dinţilor, care se întinde într-o zonă curăţată cu aţă dentară, oferind o alternativă excelentă la coroanele cu acoperire totală.

Culoarea dinţilor

Având o longevitate estetică, inlay-urile şi onlay-urile nu supuse decolorării în timp, aşa cum se întâmplă adesea cu plombele din răşini colorate.

Protejarea structurii dintelui

Inlay-urile şi onlay-urile menţin o porţiune maximă din structura sănătoasă a dintelui în timp ce restaurează zonele cariate sau deteriorate, contribuind la asigurarea longevităţii funcţionale.

Curăţarea facilă a dinţilor

Deoarece ajustajul este tăiat pe margini iar pregătirea este minimă, dintele dumneavoastră poate fi mai uşor de curăţat decât în cazul alternativelor cu acoperire totală precum coroanele dentare. Plombele compozite se pot micşora în timpul procesului de vindecare, în timp ce cu inlay-urile şi onlay-urile prefabricate din porţelan sau din aur nu se întâmplă acest lucru (asigurând o ajustare precisă).

Soluţionarea spaţiilor strâmte

Dacă aveţi o carie între dinţi, este mai bine să aveţi în vedere un inlay decât o plombă compozită directă. Inlay-urile sunt mai potrivite pentru sigilarea dinţilor pentru a ţine bacteriile la distanţă; sunt uşor de curăţat, nu pătează şi au o durabilitate excepţională.

Rezistenţă şi stabilitate

Inlay-urile şi onlay-urile sunt soluţii de restaurare extrem de stabile pentru tratamentul cariilor. Ajustarea superioară şi materialul durabil fac din inlay-uri şi onlay-uri o alegere stabilă care poate consolida efectiv un dinte deteriorat.

Protejarea dintelui slăbit

Un onlay poate proteja zonele slăbite ale dintelui. Procedura nu necesită remodelarea completă a dintelui.

Inlay-uri şi onlay-uri - Procedura

În mod obişnuit, procedura de inlay şi onlay este realizată în două vizite stomatologice.

În prima vizită, medicul stomatolog trebuie să pregătească dintele deteriorat. În continuare, se ia un mulaj al dintelui care este apoi trimis la laboratorul dentar, unde se realizează un inlay sau onlay.

Inlay-urile şi onlay-urile pot fi realizate din aur, porţelan sau răşini. Diferenţa este în aspectul restaurării finale. În această vizită poate fi realizat un inlay sau onlay fixat, provizoriu (cunoscut uneori ca temporar) sub forma restaurării finale, pentru a proteja dintele în timp ce este confecţionată restaurarea finală. Medicul stomatolog vă poate consulta în privinţa celui mai potrivit material pentru inlay sau onlay. Dacă aspectul estetic nu este important (de exemplu, în cazul molarilor din spate), aurul este cea mai bună variantă. Inlay-urile şi onlay-urile de porţelan sunt cele mai estetice şi sunt adesea utilizate în zonele de pe „linia zâmbetului”. Materialele din răşini pot fi cea mai bună variantă pentru persoanele care scrâşnesc din dinţi şi/sau pentru cei cu o dentiţie nealiniată (malocluzie).

În cea de a doua vizită, elementul provizoriu este îndepărtat şi este plasat inlay-ul sau onlay-ul.

Inlay-urile şi onlay-urile sunt restaurări extrem de stabile care rar sunt nereuşite. Medicul stomatolog va verifica toate marginile pentru a asigura o ajustare netedă cu elementele de contact învecinate. Medicul stomatolog va verifica şi ocluzia dumneavoastră pentru a se asigura că nu există probleme legate de ocluzie care ar putea afecta marginile restaurării. Odată fixat, inlay-ul sau onlay-ul este lipit pe dinte iat marginile sunt frezate.

Viitorul inlay-urilor şi al onlay-urilor

Materialele utilizate în fabricarea inlay-urilor şi a onlay-urilor continuă să evolueze şi să devină mai naturale şi mai asemănătoare cu dinţii în ceea ce priveşte structura, felul în care se uzează şi durabilitatea lor. E puţin probabil ca utilizarea inlay-urilor şi a onlay-urilor în scopuri restaurative să fie înlocuită curând de alt tratament, datorită combinaţiei de durabilitate funcţională excelentă şi naturaleţe estetică asociată cu inlay-urile şi onlay-urile. De fapt, menţinerea culorii dintelui în decursul vieţii dumneavoastră cu ajutorul unui inlay sau onlay poate fi îmbunătăţită ulterior prin perfecţionarea continuă a materialelor, în plus faţă de valoarea estetică a restaurării.

Alegerea unui medic stomatolog pentru realizarea unui inlay sau onlay

În facultatea de stomatologie nu se oferă pregătire formală pentru procedurile de inlay şi outlay iar numărul cursurilor de pregătire este limitat. Ca rezultat, există un număr relativ scăzut de medici stomatologi care realizează acest tip de procedură.
In clinica noastra toti medicii stomatologi beneficiază de pregătire privind inlay-urile şi onlay-urile în cadrul colaborării strânse cu laboratorul dentar unde tehnicienii dentari sunt foarte binevoitori să furnizeze feedback pentru cele mai bune modele de inlay-uri şi onlay-uri. Unii medici stomatologi deţin în cabinete o tehnologie care le permite să trimită imagini ale dintelui dumneavoastră deteriorat către un tehnician, astfel încât pot stabili opţiunile optime de tratament pe parcursul consultaţiei. Tehnicienii dentari pot sprijini, de asemenea, planificarea tratamentului pentru cazurile tratate.

Cât costă inlay-urile şi onlay-urile?

Costul unei proceduri de inlay sau onlay dentar depinde de mulţi factori, printre care se numără:

· Medicul stomatolog care efectuează procedura. Unii stomatologi sunt mai experimentaţi decât alţii şi, astfel, onorariile acestora pot reflecta experienţa şi pregătirea lor

· Locaţia dumneavoastră - costul serviciilor de inlay şi onlay pot varia în locaţii diferite

· Dintele sau dinţii la care se lucrează - pregătirea şi lucrarea la dinţii din spate sunt mai dificile decât la dinţii din faţă

· Tipul de material utilizat
- aurul poate fi mai costisitor decât alte materiale (în funcţie de piaţa aurului)

http://www.youtube.com/watch?v=FL1VI0gd7Ok&NR=1

- porţelanul cu zirconiu este total fizionomic
http://www.youtube.com/watch?v=627DPbTU2xo&feature=related
are pretul de cost aproximativ al unei coroane de portelan
-Compozit are duritatea unei obturatii de compozit
http://www.youtube.com/watch?v=sAQoJV70wnw&feature=related
are pretul aproximativ cu al unei coroane de compozit

· Dimensiunea inlay-ului sau a onlay-ului - onlay-urile mai mari sunt mai scumpe decât inlay-urile mai mici deoarece se cantareste aurul si se tine cont de gramaj.La celelalte materiale nu conteaza dimensiunea

Ce este un implant dentar?

Implantul dentar este o piesa de metal, cel mai adesea un surub, care este plasat in osul maxilarului sau al mandibulei (in locul unei foste radacini dentare), pentru a ajuta la inlocuirea unuia sau mai multor dinti lipsa. Plasarea se face dupa ce locul extractiei s-a vindecat sau, cateodata, imediat dupa extractie si consta intr-o mica interventie chirurgicala, nu foarte complicata. Am putea sa o comparam, ca „agresivitate”, cu o extractie. Dupa un timp, implantului i se ataseaza o alta piesa de metal, care se numeste bont protetic, deasupra careia medicul poate plasa coroana, puntea sau proteza dentara care va inlocui dintele, respectiv dintii lipsa. Metalul din care sunt facute atat implantele, cat si bonturile, este cel mai adesea titan de inalta puritate.

http://www.youtube.com/watch?v=ZLms9455d_I&feature=fvw

Dupa testele de care vorbeam, se incepe cu interventia de plasare a implantului. Dupa ce acesta este inserat in os, se acopera cu gingie, iar pacientul nu simte sau observa, in afara de firele de sutura, nimic in plus. Aceasta interventie dureaza aproximativ o ora, poate putin mai mult daca trebuie plasat un numar mare de implante. Pacientul poate merge la serviciu chiar in dupa amiaza respectiva.

Urmeaza o perioada de asteptare in care implantul face legatura cu osul, asa numita perioada de osteoacceptare, care este de 3 luni pentru mandibula si 4-6 luni pentru maxilar. Apoi, implantul este descoperit si i se ataseaza bontul protetic, prin insurubare. De acum, protezarea prin coroane, punti sau proteze mobilizabile necesita cateva sedinte, deci cateva zile, similar cu tratamentele pe dinti naturali.

http://www.youtube.com/watch?v=-oCJi-em6Vk&NR=1